În viața de adult tânăr, deja începem să ne întâlnim tot mai des cu situația ”nu am timp”. Fie că avem un loc de muncă și suntem și studenți, fie că facem pe lângă facultate și alte activități extracurriculare sau doar învățăm din greu la facultate, timpul ni se pare o resursă limitată. Dar oare o folosim la adevărata ei capacitate, sau devine pur și simplu o povară faptul că în mod constant, ziua pare să fie prea scurtă pentru lucrurile pe care vrem sa le facem? Sau poate e puțin din amândouă.
Dacă dăm un scurt search pe Google cu sintagma ”time management”, vom găsi cel puțin 10-15 cursuri care se recomandă ca fiind cele mai bune și utile pentru cei care au nevoie să-și îmbunătățească acest soft skill, iar dacă intrăm pe terenul teoriilor, găsim cel puțin 10 tehnici de organizare și optimizare a timpului. Oare care să fie cea mai bună? În realitate nu este fie toate, fie niciuna, contează ce funcționează pentru tine. Și acum aș putea încheia articolul aici, și să vă las pe voi să descoperiți cea mai bună variantă, dar eu am altă părere despre gestionarea eficientă a timpului. Eu cred că majoritatea persoanelor care nu reușesc să se organizeze eficient nu văd cu adevărat un beneficiu în a-și planifica timpul. Așa că vreau că începem cu ele:
Beneficiile unui time management bun
Acțiunea de a scrie despre scopul vieții noastre este asociată cu o stare generală mai bună
Utilizarea timpului într-un mod eficient este o strategie preventivă care ne permite să facem față mai ușor situațiilor emoționale cu care ne confruntăm
Planificarea timpului ne ajută să ne asigurăm că toate domeniile vieții noastre de care avem nevoie pentru o funcționare sănătoasă, sunt îngrijite constant
Ce se întâmplă atunci când nu ne organizăm eficient timpul?
Nu avem grijă de sănătatea noastră psihică
Suntem constant agitați și sub presiune
Nu reușim să terminăm ceea ce ne-am propus, ceea ce poate reprezenta un eșec personal
Nu reușim să respectăm deadline-urile impuse, ceea ce ne afectează viața profesională
Ne putem simți că trăim de pe-o zi pe alta, fără o direcție clară
Ne epuizăm mai ușor cu tot felul de lucruri mărunte
Acum, probabil cu toții avem pe lângă noi sau suntem genul de persoane care se lasă motivate de procrastinare și apoi fac un ”all nighter”. Da, uneori poate funcționa, mai ales când ești student și te prinde sesiunea cu niciun curs deschis. Dar, totuși, dacă încă consideri că asta este cea mai bună soluție, am aici câteva motive pentru care procrastinarea nu este bună.
Procrastinarea, dușmanul nostru personal
Cauzele principale ale procrastinării sunt: încredere de sine scăzută sau poate chiar anxietate, lipsă de structură și, pur și simplu, incapacitatea de a se motiva pentru a îndeplini sarcini neplăcute
Are beneficii pe termen scurt și costuri pe termen lung
Se asociază cu ruminația sau fixația pe gânduri negative
Studiile sugerează o asociere cu simptome de depresie, anxietate și stres
Se mai asociază cu singurătate și satisfacție redusă a vieții
Dacă am ajuns până aici și am văzut că totuși nu sună așa rău time managementul, ce ziceți să găsim și niște metode utile împreună:
Metode care ajută la organizare
Planificarea timpului pe domenii de viață. Există 6 domenii considerate importante: Intelectual, Profesional, Fizic, Social, Financiar, Spiritual. Acestea trebuie acoperite într-o săptămâmă, deși se poate ca unoeri unul dintre ele să fie mai șubred. Săptămâna este împărțită pe ore (168 de ore/ săptămână), iar la fiecare domeniu sunt acordate obiective și activități care ajută la îndeplinirea obiectivelor. Activitățile se setează pe ore/săptămână.
Planificarea timpului după importanța sarcinilor. Sarcinile se împart în 4 cadrane. Avem următoarele: important- urgent și important-mai puțin urgent, mai puțin important-urgent și mai puțin important-mai puțin urgent. Ceea ce se recomandă este ca focusul să fie pe rezolvarea cadranul II, important-mai puțin urgent, pentru ca lucrurile să nu fie făcute atunci când acestea devin urgente.
Metoda RPM (Rapid Planning) care ne ajută să creăm un plan pentru un obiectiv prin: definirea scopului, motivarea realizării scopul, adunarea ideilor, crearea planului, calcularea timpul, programarea timpului, bucuria rezultatului.
Metoda Impactului este potrivită pentru cei care rămân ancorați în lucruri mici care nu ajută la obiectivul final. Această metodă începe prin alegerea unui șir de acțiuni care ar trebui să ne ajute la obiectivul final. Pentru acestea se acordă o notă de la 0 la 10 pentru impact și o notă de la 0 la 5 pentru efort, apoi se face un calcul (I-E=...) și se concluzionează dacă acțiunea este potrivită sau nu.
Dacă tu folosești altă metodă de organizare și funcționează, nu înseamnă că trebuie să o schimbi. Important este să fie o metodă cu beneficii pe termen scurt, dar și lung, și care la final să-ți ofere satisfacție în viață. Totuși, nu uita, ca orice metodă să funcționeze și să fim motivați să realizăm toate sarcinile pe care ni le propunem, avem nevoie să ne setăm și niște obiective bune pentru ele.
Setarea obiectivelor SMART
SMART este un acronim și provine de la cele 5 caracteristici ale unor obiective considerate bune:
Specific- obiectivul trebuie să fie clar și specifice
Measurable- obiectivul trebuie să poată fi măsurat pentru a putea urmări progresul
Achievable- obiectivul trebuie să fie realist
Relevant- obiectivul trebuie să conteze și să fie aliniat cu alte obiective pe care le avem
Time-bound- obiectivele trebuie să aibă un deadline până la care să fie îndeplinite
După această înșiruire lungă de strategii și metode, tot ce ne rămâne de făcut este să le punem în aplicare. Oricum, cea mai bună metodă este cea care funcționează pentru fiecare în mod particular. Și dacă uneori te trezești prins într-o sarcină neplăcută și procrastinezi constant atunci când vine vorba de ea, gândește-te că odată făcută, știi sigur că nu mai trebuie să te întorci la ea!
Comentários